Audi A3 e-tron !

Audi A3 e-tron, cel mai nou model electric german

Audi a lansat astăzi oficial versiunea concept A3 e-tron, un derivat electric al actualului A3 Sportback, gata să ofere 136 de cai putere şi o autonomie de 140 de kilometri.

Audi nu vrea să piardă teren în faţa celor de la BMW pe segmentul modelelor electrice după ce bavarezii au anunţat noua gama "i". Astăzi, constructorul din Ingolstadt a publicat primele imagini şi detalii tehnice ale conceptului A3 e-tron, cel mai nou membru al familiei de modele electrice.

Prototipul cu zero emisii are la bază varianta standard a modelului A3 Sportback, echipată însă cu un tren de rulare complet electric. Inima hatchaback-ului este un motor de 136 de cai putere şi 270 de Nm, conectat la o transmisie automată cu o singură treaptă de viteză. Resursele sunt transmise doar punţii faţă şi pot propulsa modelul compact de la 0 la 100 de km/h în 11.2 secunde.

Deşi unitatea electrică însumează doar 65 de kilograme, masa totală a prototipului este afectată de greutatea pachetului de baterii, poziţionat sub portbagaj şi sub scaunele spate. Suportul litiu-ion cântăreşte 300 de kilograme şi reduce dimensiunile portbagajului, care poate înghiţi doar 265 de litri.

Noul Audi A3 e-tron oferă celui de la volan trei moduri diferite de rulare: normal, eficient şi dinamic. Pentru cei care aleg funcţia dinamic autonomia se reduce. Pentru cei care aleg modul eficient, A3 e-tron oferă autonomia sa maximă, de 140 kilometri.

"Plinul" cu energie electrică se poate face în nouă ore, atunci când se foloseşte o priză convenţională de 230V, şi în patru ore atunci când vorbim despre o priză de 400V.

Corvette Centennial: pachetul aniversar pregătit de GM

Chevrolet sărbătoreşte 100 de ani de la înfiinţare, iar oficialii GM au pregătit pachetul aniversar Centennial Edition pentru toate modelele Corvette.

Chevrolet împlineşte 100 de ani de la înfiinţarea companiei, iar oficialii General Motors au pregătit un pachet aniversar dedicat tuturor modelelor Corvette. Acesta poartă denumirea de Centennial Edition şi dispune de o mulţime de elemente speciale.

Pentru început, pachetul creat de americani iese în evidenţă datorită exteriorului vopsit în culoarea Carbon Flash. De asemenea, aceştia au montat pe stălpul B un logo pe care au inscripţionat cifra 100, iar jantele versiunii de serie au fost înlocuite cu unele din material uşor de 18, 19 sau 20 de inch, în funcţie de modelul preferat. Din toată această ecuaţie nu putea lipsi şi sistemul Selective Ride Control.

La interior, Alcantara se împleteşte perfect cu cusăturile de culoare roşie, iar pe tetiere a fost brodata acelaşi logo aniversar. "Cursele şi perfromanţa reprezintă rădăcinile mărcii Chevrolet, o tradiţie dusă astăzi mai departe de Corvette", a declarat Ricj Scheidt, vice-preşedintele departamentului de marketing Chevrolet.

Focus 2012

Ford Focus ECOnetic 2012

Ovalul albastru va introduce in 2012 noul Ford Focus ECOnetic, un model mai eficient decat orice alt vehicul compact comercializat in Europa care va avea un consum de 3.5 litri la 100 km.
Fiind propulsat de un motor diesel de 1.6 litri Duratorq TDCi ce dezvolta 105 cai putere si care dispune de noile sisteme de injectie de carburant si de turboalimentare, Ford Focus ECOnetic va beneficia de aer conditionat si sisteme de reducere a frictiunii, plus va fi echipat cu anvelope cu frictiune redusa si o transmisie optimizata.

De asemenea, Ford Focus ECOnetic va minimiza consumul de carburant multumita tehnologiilor Auto Start Stop, Smart Regenerative Charging, Ford Eco Mode si Shift Indicator Light, iar atunci cand va ajunge pe piata auto in 2012, va fi disponibil atat in varianta in 5 usi cat si estate.

Valoarea emisiilor de CO2 a noului Ford Focus ECOnetic este foarte scazuta, si anume 95 grame per km, asa ca suntem foarte curiosi sa aflam si pretul acestui nou model ultraeficient.

Reducerea consumultui de carburant .

Astept si parerile voastre sau intamplari reale prin care a-ti constatat ca consumul de combustibil sa diminuat printr-o metoda ...
A incercat cineva aceasta metoda?

PETROL BOOSTER este un produs inovativ destinat reducerii consumului de combustibil.

• reduce consumul de combustibil intre 20% si 50%.
• incarca magnetic combustibilul.
• disperseaza moleculele de benzina
• arderea este eficienta si completa
• combustibilul magnetizat duce la inlaturarea combustibilului rezidual rezultand curatarea zonelor de ardere.
• scade emisiile de noxe
• poate fi folosit pe o perioada nelimitata de timp
• nu necesita interventia mecanicului poate fi montat de oricine
• nu afecteaza garantia masinii
• se prinde in exteriorul furtunului de admisie inainte de sistemul de injectie sau de carburator
• daca masina are computer de bord consumul se vede instantaneu
• functioneaza atat la benzina cat si la motorina
  
  STRUCTURA Este compus din doi magneti asezati bipolar si are forma de colier
  
  PRINCIPIU DE FUNCTIONARE
  Creeaza un camp magnetic prin care trece benzina. Magnetizeaza moleculele de benzina si disperseaza particulele de impuritati din ea. Prin aceasta magnetizare cat si prin dispersarea particulelor creste randamentul motorului, arderea fiind completa. Prin aceasta se reduce cantitatea de combustibil necesar arderii deci se reduce consumul.
  
  UNDE SI CUM SE MONTEAZA
  Se monteaza pe furtunul de admisie cat mai aproape de carburator sau de sistemul de injectie. Se prinde printr-un colier care vine o data cu produsul.
  
  EFECTE
  Reduce consumul de carburant cu 20 %.
  Fluidizeaza si magnetizeaza benzina sau motorina imbunatatind arderea.
  Reduce emisiile poluante.

Faze amuzante cu masini.

       Cele mai amuzante poze facute cu masini.
  

1. Notiuni de Tribologie (studiul frecarii)!

1. DEFINIREA ŞI IMPORTANŢA TRIBOLOGIEI

1.1.  Definirea tribologiei

Funcţionarea sistemelor mecanice, de la cele mai simple până la cele mai complexe, presupune existenţa unor elemente aflate în mişcare relativă. Creşterea fiabilităţii, scăderea preţului de fabricaţie şi scăderea costurilor în exploatarea lor impun analiza acestor sisteme din mai multe puncte de vedere, printre care şi cel privind pierderile energetice prin frecare şi de material.

Mişcarea relativă între elemente presupune interacţiunea acestora. Din punct de vedere mecanic o interacţiune presupune dezvoltarea unor forţe şi momente de interacţiune ce se transmit de la un element la altul. Elementele pot fi solide, lichide sau gaze [25].

La nivelul interacţiunilor elementelor apar pierderi energetice şi de material prin frecare şi uzare [9], [25], [30].

Cu toate că fenomenele de frecare şi uzare preocupă din cele mai vechi timpuri omenirea, cuvântul ²tribologie² a fost introdus relativ recent, fiind propus prima dată de D. Tabor în anul 1954 şi folosit  în anul 1966 de către Departamentul de Educaţie şi Stiinţă al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, prin ceea ce este cunoscut în literatura de specialitate ca Raportul Jost - ²Lubrication (Tribology) Education and Research² [45], [9], [30], [35], etc. Cuvântul ²tribologie² a rezultat prin combinarea cuvintelor din greaca vechie tribein (tribein) = frecare şi logos (logox) = ştiinţă, care în traducere completă înseamnă ²ştiinţa frecării² [30].

Cercetătorii britanici, de la departamentul mai sus amintit, au definit tribologia ca ²ştiinţa care se ocupă cu interacţiunea suprafeţelor aflate în mişcare relativă şi aplicaţiilor care rezultă din acestea². Tribologia se ocupă cu studiul fenomenelor fizice, mecanice, metalurgice şi chimice din interacţiunile elementelor în mişcare relativă. Ulterior, în această ştiinţă, au fost introduse şi aspectele ungerii [30].

1.2.  Importanţa tribologiei

Tribologia abordează un domeniu complex şi pluridisciplinar, aflându-se la interferenţa mai multor ştiinţe: mecanica solidelor, mecanica fluidelor, fizica, metalurgia, chimia, etc.

a) Tribologia are o importanţă ştiinţifică deoarece această disciplină tratează cele mai importante fenomene ireversibile din natură: frecarea şi uzarea.

Situarea acestei ştiinţe la graniţa ştiinţelor amintite a dus la apariţia şi dezvoltatea unor noi ramuri ale tribologiei:

- tribotehnica, care se ocupă de activităţile tehnico-aplicative ale tribologiei;

- tribofizica se ocupă de fenomenele fizice ce se produc la nivelul suprafeţelor corpurilor aflate în mişcare relativă;

- tribochimia se ocupă de studiul transformărilor chimice dintre suprafeţele de frecare şi mediile de reacţie;

- biotribologia se ocupă de studiul fenomenelor tribologice la nivelul articulaţiilor sinoviale ale fiinţelor vii şi de simularea şi reproducerea articulaţiilor sinoviale - protezarea.

- electrotribologia se ocupă de studiul modificării stării energetice şi încărcării electrice a substanţelor sub acţiunea forţelor de frecare:

·        triboluminiscenţa este fenomenul de emitere a radiaţiilor electromagnetice a unor substanţe;

·        încărcarea cu energie electrică a unor substanţe.

b) Tribologia are o importanţă tehnică pentru că a permis trecerea de la creşterea rezistenţei ²în volum² la creşterea rezistenţei ²în suprafaţă² a elementelor. Cercetările în domeniul mecanic şi cel metalurgic au redus volumul elementelor, iar cercetările în domeniul acoperirilor au crescut rezistenţa elementelor din sistemele tehnice la suprafaţă.

Prin studiul frecării, tribologia urmăreşte optimizarea proceselor de frecare, fie în sensul micşorării forţelor de frecare, cum este cazul lagărelor, fie în sensul măririi forţelor de frecare, cum este cazul frânelor sau cuplajelor cu fricţiune.

Prin studiile tribologice privind uzarea se intervine asupra durabilităţii sistemelor mecanice.

c) Tribologia are o importanţă economică. Dacă se iau în considerare economiile ce se obţin prin aplicarea cercetărilor tribologice rezultă sume uriaşe care pot fi direcţionate în alte scopuri. ASME (American Society of Mecanical Enginering) a estimat că 11% din consumul energetic al SUA se poate economisi prin activităţi de cercetare-dezvoltare în domeniul tribologiei. In Germania printr-un studiul sistemic din punct de vedere tribologic al problemelor contactului s-ar fi putut economisi la nivelul anului 1994 aproximativ 32-40 miliarde DM.

1.3.  Scurt istoric privind tribologia

Fenomenele legate de preocupările tribolgiei au fost în atenţia omului din totdeauna [3], [25], [35] :

- aprinderea focului prin frecarea unor bucăţi de lemn;

- şlefuirea uneltelor de vânătoare şi lucrat pământul confereau acestora o durată mai mare de viaţă, o frecare mai mică cu aerul sau solul şi deci, energia musculară era utilizată mai eficient;

- reducerea frecării prin utilizarea unor sănii sub care se turna ulei, grăsime topită, noroi sau se se aşezau role;

- în perioada greco-romană s-a extins utilizarea roţii, a fost descoperit angrenajul (cca. 200 î.e.n.), a fost descoperit principiul angrenajului diferenţial de Arhimede ( sec. al III-lea î.e.n.), s-a descoperit arborele cu came de Heron din Alexandria, s-au construit o serie de mecanisme şi maşini cum ar fi: scripeţii, macaralele, maşina de război, maşinile agricole, presele de ulei, etc. La toate acestea pentru a se obţine performanţe şi reducerea uzurii s-au efectuat ungeri (lubrifieri) cu grăsimi animale, uleiuri vegetale sau păcură (în zonele vulcanilor noroioşi).

Renaşterii apar lagărele (cuzineţii) din fier, care ulterior au fost înlocuite cu cele din bronz, mai întâi în China (în jurul anului 900) şi apoi în Europa. Leonardo Da Vinci (1452-1519) a efectuat primele cercetări experimentale pentru determinarea coeficientului de frecare, a propus utilizarea rulmenţilor (fig. 1.1), iar penru angrenaje, în scopul reducerii frecării, a propus profile diferite ale dinţilor.

- începând cu secolul al XVI-lea, o dată cu perioada revoluţiei industriale, dezvoltarea mecanismelor şi maşinilor a necesitat studii intense în domeniul frecării. Sunt continuate cercetările intreprinse de Leonardo Da Vinci de o serie de înţelepţi ai timpului: Guilloume Amontos (1663-1705) care în 1699 a elaborat legea frecării ce este valabilă şi astăzi; de Charles Augustin Coulomb (1736-1806) care în 1785 în lucrarea ²Theorie des machines simpes en ayant egard au frottement de leus parties et a la roideur des cordages², în urma unor experinţe a arătat că frecarea uscată este influenţată de o serie de parametrii: natura materialului, starea suprafeţelor în contact, sarcina aplicată, efectul lubrifiantului, perioada de timp de când se aplică sarcina tangenţială la suprafaţa de contact până la apariţia alunecării; Leonard Euler (1707-1783), matematician elveţian, în anul 1748 a introdus noţiunea de unghi de frecare, utilizată şi în prezent. Tot el separă noţiunea de frecare statică de cea dinamică.

         In domeniul lubrifierii hidrodinamice Isac Newton (1643-1727) în anul 1687 a elaborat legea fundamentală a curgerii fluidelor vâscoase, în 1888 N.P. Petroff a stabilit formula pentru frecarea vâscoasă din lagărele radiale, iar Osborn Reynolds (1842-1912) a stabilit în 1886 ecuaţiile de bază ale ungerii hidrodinamice şi a pus în evidenţă fenomenul de portanţă.

         Secolul al XX-lea a adus mari contribuţii la dezvoltarea tribologiei prin modelarea matematică a fenomenelor tribologice, prin extinderea şi perfecţionarea experimentelor şi prin dezvoltarea metodelor de calcul. Dintre cercetările deosebite trebuie amintite:

         - contribuţia lui Wilhelm Sommerfeld (1868-1959) la lubrifierea lagărelor cu alunecare;

         - stabilirea de către Albert Kingsbury (1863-1943) a similitudinii ecuaţiei lui Reynolds cu cea a tensiunii electrice dintr-un mediu rezistiv;

         - punerea bazelor teoriei tensiunilor şi deformaţiilor elastice din cuplele superioare de către Rudolph Hertz (1857-1894);

- studiul lubrifierii contactelor herţiene prin considerarea creşterii vâscozităţii cu presiunea;

         - stabilirea teoriei adeziunii în studiul frecării, mai întâi în 1920 de W.B. Hardy şi apoi de către F.P.Bowden şi D. Tabor între anii 1945-1954;

         - fundamentarea teoretică şi experimentală a uzurii de contact, cu aplicaţii la rulmenţi de către cercetătorii suedezi Lundberg şi Palmgren între anii 1947-1952.

         Complexitatea fenomenelor tribologice, apariţia de noi materiale şi folosirea acestora pun în faţa cercetătorilor din domeniul tribologiei noi probleme. Apare necesitatea elaborării metodelor matematice şi metodelor experimentale adecvate cu ajutorul cărora să se obţină relaţii de interdependenţă ai factorilor de influenţă a fenomenelor tribologice.

         Prin rezultatele cercetătorilor tribologice se impune o conlucrare mai pronunţată între proiectanţii de maşini şi utilaje, producătorii de materiale şi lubrifianţi şi beneficiarii acestora.

La cat se schimba uleiul "Logan"!

Schimbul uleiului la aproximativ orice masina se face la 10 000-15 000 km precum ca si la Logan .
Urmariti scurtul tutorial!

Primele masini inventate!!!

O scurta initiere in tainele vehicolelor cu mortoare cu ardere intrena!